Legi de compoziţie
14 vizualizări · 7 voturi
Raportează o problemă
Descrie pe scurt problema sau sugestia ta. Vom primi automat și pagina de pe care scrii.
Mulțumim!
Mesajul tău a ajuns la noi. Vom analiza problema cât de curând.
În cadrul acestui video vom defini legea de compoziție pe o mulțime și vom da câteva exemple de legi de compoziție.
În primul rând, cred că merită reținut faptul că, de fapt, legile de compoziție sunt niște operații, dar nu toate operațiile sunt legi de compoziție interna.
Pornim cu un exemplu.
Considerăm mulțimea numerelor naturale și elementele 3 și 4, care sunt numere naturale.
Prin operația de adunare, noi asociem, de fapt, acestor două numere, suma lor, adică asociem elementul 3 plus 4,
care este, la rândul lui, un număr natural.
Cu alte cuvinte, am luat un element din mulțimea numerelor naturale, am luat un al doilea element din mulțimea numerelor naturale
și am asociat acestei perechi, deci perechii 3 și 4, prin operația de adunare, i-am asociat elementul 7, care este tot un număr natural.
Având în vedere că am discutat despre o asociere, asta înseamnă că, de fapt, avem o funcție.
Funcția adunare o voi nota cu plus, care va fi definită pe
și acum, pentru ca să-i stabilim domeniul de definiție, trebuie să avem în vedere că noi pornim de la o pereche,
ceea ce înseamnă produs cartezian, N ori N în cazul nostru, cu domeniul trebuie să fie tot mulțimea numerelor naturale
și legea de corespondență plus de perechea AB este egală cu A plus B.
Acest lucru pentru orice A și B număr natural.
Pornind de la acest exemplu al operației de adunare a numerelor naturale privită ca funcție,
putem defini legea de compoziție internă
Dacă M este o mulțime nevidă,
o funcție sau o aplicație definită pe M ori N,
cu valori în M,
care asociază fiecarei perechi de două elemente XY,
elementul F de XY
se numește lege de compoziție
internă
pe mulțimea M
Cuvântul internă este legat de faptul că mulțimea M apare atât în domeniul produsul cartezianălui M ori N,
cât și în codomeniul funcției.
Există și legi de compoziție externă, dar nu veți lucra cu ele pe parcursul liceului.
Elementul F de XY
se numește compusul lui X cu Y prin legea de compoziție
Aici am pus două paranteze în momentul în care l-am scris pe F de perechea XY
din simplu motiv că prima paranteză provine de la FD
iar perechea XY mai are încă o paranteză
deci o paranteză de la FD, a doua paranteză de la perechea XY
În cele ce urmează am să vă dau câteva exemple de legi de compoziție internă
Sunt, de fapt, operații pe care le-ați studiat și care sunt și legi de compoziție internă
În primul rând e vorba de operația de adunare
care poate fi definită pe oricare dintre mulțimea numerelor naturale, întregi, raționale, reale sau complexe
și dacă, de exemplu, considerăm adunarea pe mulțimea numerelor reale
ca lege de compoziție internă este definită pe produsul cartezian R or R
cu valori în mulțimea numerelor reale
și prin această lege se asociază perechii XY din R or R
suma celor două numere, care în mod evident este tot un număr real
Apoi operația de înmulțire
am notat-o aici cu un X mic pentru că punctul nu se prea vede
operația de înmulțire care poate fi pe mulțimea numerelor naturale
sau pe mulțimea numerelor întregi, raționale, reale sau complexe
și dacă am considerat operația de înmulțire definită pe mulțimea numerelor complexe
ca lege de compoziție internă, ea este definită pe C or C cu valori în C
asociind fiecarei perechi din produsul cartezian C or C
produsul celor două numere, care la rândul lui este un număr complex
Al treilea exemplu este adunarea vectorilor
am notat cu V mare de mână mulțimea vectorilor din plan
și definită ca lege de compoziție internă, această operație este definită pe V or V cu valori în V
și prin această operație noi asociăm
perechi de vectori V1, V2, suma celor doi vectori, care la rândul ei este un vector
În exemplu 4 am considerat mulțimea tuturor submulțimilor unei mulțime nevide
am considerat M ca fiind o mulțime nevide
și atunci am notat cu P de M
aceasta este mulțimea părților lui M
mulțimea tuturor submulțimilor lui M
pe această mulțime se poate defini reuniunea
dar la fel de bine se poate defini și intersecția sau diferența
sau diferența simetrică, a doua, mulțimi
toate acestea sunt operații care sunt legi de compoziție internă
am să vă las pe voi să scrieți reuniunea ca lege de compoziție internă
În exemplu 5 am considerat mulțimea funcțiilor definite pe M cu valori în M
și am luat operația de compunere
această operație este la rândul ei o lege de compoziție internă
ea este definită pe produsul cartezian F de M ori F de M cu valori în F de M
și prin această operație se asociază
fiecarei perechi de funcții
funcția F compus cu G care la rândul ei va face parte din F de M
Există și alte operații pe care le-ați studiat și care sunt legi de compoziție internă
opriți acum înregistrarea video și vă rog notați-vi-le pe o faie de hârtie
Vom continua cu câteva non-exemple de legi de compoziție internă
adică vom avea în vedere niște operații pe care le-ați învățat
sunt operații
dar nu sunt legi de compoziție internă
vom considera pe mulțimea numerelor naturale
operația de scădere
și vom lua elementele 3 și 4
prin operația de scădere noi ar trebui ca acestor două numere să le asociem
numărul 3 minus 4 care este minus 1
deci noi am luat două numere din mulțimea numerelor naturale
dar rezultatul operației nu mai este din mulțimea numerelor naturale
este din z
ceea ce era extrem de important în definiția legi de compoziție internă
era că funcția care este lege de compoziție internă
e definită pe m ori m cu valori în m
în cazul scăderii noi am putea defini funcția
pe n ori n cu valori în z
pentru că z nu este aceeași mulțime cu mulțimea
a cărui produs cartezian apare în domeniu
această operație nu este o lege de compoziție internă
un al doilea non-exemplu
vom considera înmulțirea unui vector cu un scalar
dacă luăm alfa un număr real
și v un vector din mulțimea vectorilor
atunci ați definit în clasa nouă
că înmulțirea vectorului v cu scalarul alfa
va fi vectorul alfa v
dacă e să definim această operație
ca o funcție
noi ar trebui să luăm domeniul de definiție
mulțimea numărelor reale ori mulțimea vectorilor
cu valori în mulțimea vectorilor
deci noi ar trebui să asociem unei perechi
de forma alfa și v
vectorul alfa v
nici această funcție nu este o lege de compoziție internă
sau această operație nu este o lege de compoziție internă
pentru că din nou nu este verificată regula
din definiția funcției f
adică noi avem mulțimea r ori mulțimea v
sunt două mulțimi diferite
ceea ce înseamnă că această funcție
nu este o lege de compoziție internă
CÂTEVA NOTAȚII
În notație aditivă f de x,y
se notează cu x plus y
elementul x plus y se mai numește și suma lui x cu y
iar operația f se numește adunare
În notație multiplicativă f de x,y
se scrie x ori y
elementul x ori y din M
se mai numește produsul lui x cu y
iar operația se numește înmulțire
cuvântul aditiv vine de la adunare
cuvântul multiplicativ vine de la înmulțire
Deseori, dacă f este o lege de compoziție internă
pe mulțimea M
atunci f de x,y se mai notează cu
x f y sau x compus cu y
aici este un cerc mic
x stea y, x t y
sau x perpendicular pe y
acest perpendicular nu are nimic de a face cu perpendicularitatea de la geometrie
este doar un semn care poate fi folosit pentru
legea de compoziție internă
Pentru a vedea cum lucrăm cu legile de compoziție interne
vom rezolva un scurt exercițiu
Pe mulțimea numerelor întregi se definește
legea de compoziție internă compus
prin x compus cu y este egal cu
2x plus 3y minus 3 pentru orice x,y
din z
Se cere să îl determinăm pe 4 compus cu 7
Pentru aceasta vom folosi un cod de culori
în legea de compoziție dată
L-am colorat pe x cu albastru
pe y cu mof
și tot restul a rămas scris cu galben
În operația pe care trebuie să o efectuăm
4 joacă rolului x îl marcăm cu albastru
7 joacă rolului y
și îl marcăm cu mof
Operația de compunere o păstrăm cu galben
Și atunci vom obține
2 ori 4 plus 3 ori 7
4 ține locul x
7 ține locul y
minus 3 egal cu 8 plus 21 minus 3
adică 26
Comentarii (0)
Niciun comentariu încă.