Proprietăți ale radicalilor de ordin n
772 vizualizări · 19 voturi
Raportează o problemă
Descrie pe scurt problema sau sugestia ta. Vom primi automat și pagina de pe care scrii.
Mulțumim!
Mesajul tău a ajuns la noi. Vom analiza problema cât de curând.
P1. Produsul a doi radicali:
- Dacă n este impar, proprietatea este adevărată
P2. Câtul a doi radicali:
- Dacă n este impar, proprietatea este adevărată
P3. Puterea unui radical:
- Dacă n este impar, proprietatea este adevărată
P4. Simplificarea unui radical:
- Dacă n și k sunt numere impare, proprietatea este adevărată
P5. Extragerea radicalului din radical (compunerea radicalilor):
- Dacă n și m sunt numere impare, proprietatea este adevărată
P6. Scoaterea și introducerea factorilor sub radical:
- Dacă n este impar, proprietatea este adevărată
În această lecție o să vedem care sunt cele mai importante proprietăți ale radicalilor de ordin N.
Și începem cu produsul a 2 radicali. Prima proprietate, radical de ordin N din A înmulțit cu radical de ordin N din B va fi egal cu radical de ordinul N din A ori B,
oricare ar fi A și B numere reale pozitive. Cu alte cuvinte, produsul a 2 radicali este egal cu radicalul produsului.
Aceste proprietăți se pot demonstra foarte ușor folosind definiția radicalului de ordin N și proprietățile puterilor.
Să vedem un exemplu concret. Radical de ordin 3 din 3 ori radical de ordin 3 din 9.
Conform proprietății menționate mai sus, vom avea radical de ordin 3 din 3 ori 9 egal cu radical de ordin 3 din 27 și egal cu 3.
Dacă N este număr natural impar, atunci proprietatea are loc oricare ar fi numerele reale A și B.
A doua proprietate. Radical de ordin N din A supra radical de ordin N din B va fi egal cu radical de ordin N din A supra B
oricare ar fi numerele reale A și B pozitive cu B diferit de 0. Așadar, câtul a 2 radicali va fi egal cu radicalul câtului.
Să vedem câteva exemple. Radical de ordin 5 din 96 supra radical de ordin 5 din 3.
Vom aplica proprietatea de mai sus și obținem radical de ordinul 5 din 96 supra 3 egal cu radical de ordin 5 din 32 și egal cu 2.
Un alt exemplu. Radical de ordin 3 din minus 1 supra 125.
Aplicând proprietatea de mai sus, putem scrie radical de ordin 3 din minus 1 supra radical de ordin 3 din 125
sau radical de ordin 3 din 1 supra radical de ordin 3 din minus 125. Așadar, acest semn minus poate fi scris fie la numitor fie la numărător egal cu minus 1 supra 5.
Dacă N este număr natural impar, atunci această proprietate are loc oricare ar fi numerele reale A și B.
O altă proprietate, P3. Radical de ordin N din A totul la puterea M va fi egal cu radical de ordin N din A la puterea M oricare ar fi numărul real A mai mare sau egal cu 0.
Așadar, ridicarea la putere a unui radical presupune ridicarea la puterea expresiei de subradical.
Haideți să demonstrăm această proprietate.
Voi nota cu P membrul stâng și cu Q membrul drept. Fie P radical de ordin N din A totul la M și cu Q notăm radical de ordin N din A la M.
Ne propunem să arătăm că P este egal cu Q.
Pentru aceasta, voi ridica fiecare dintre cele două expresii la puterea N.
Așadar, avem P la N egal cu radical de ordin N din A la puterea M și totul ridicat la puterea N.
Egal cu radical de ordin N din A. Aici folosim proprietățile puterilor și avem M ori N.
Care se mai poate scrie? Radical de ordin N din A la puterea N și totul ridicat la puterea M.
Dar conform definiție radicalului de ordin N, acest număr radical de ordin N din A la puterea N va fi egal cu A la M.
Acum Q la N va fi egal cu radical indice N din A la M și totul la N.
Conform definiție radicalului, radical de ordin N dintr-un număr ridicat la puterea N va fi egal cu acel număr de subradical.
Așadar, avem egal cu A la M.
Observăm așadar că P la N este egal cu Q la N și având în vedere că numerele P și Q sunt pozitive,
pentru că A este număr mai mare sau egal cu 0, rezultă din această relație că P este egal cu Q.
Așadar, am demonstrat această proprietate.
Să vedem cum putem să o aplicăm concret în exerciții.
Un prim exemplu.
Radical indice 3 din 7 ridicat la puterea 4.
Va fi egal cu radical de ordin 3 din 7 la 4.
Egal în continuare cu radical de ordin 3 din 7 la 3-a ori 7.
Și aplicând proprietatea P1 putem scrie egal cu radical de ordin 3 din 7 la 3-a înmulțit cu radical de ordin 3 din 7.
Dar radical de ordin 3 din 7 la 3-a este egal cu 7 ori radical de ordin 3 din 7.
Un alt exemplu.
Radical din 4 la 3-a.
Conform relație de mai sus, vom putea scrie egal cu radical din 4 totul ridicat la puterea 3-a.
Radical din 4 este 2 la 3-a și egal cu 8.
Un alt exemplu.
Radical indice 3 din 8 la 4-a.
Va fi egal cu radical indice 3 din 8 totul la puterea 4-a.
Egal cu 2 la 4-a și egal cu 16.
Trecem la următoarea proprietate.
Aceasta se referă la simplificarea ordinului și exponentului puterii expresiei de subradical.
P4
Are loc următoarea relație.
Radical indice nk din a la mk va fi egal cu radical indice n din a la m, oricare ar fi numărul pozitiv a.
Am simplificat așadar ordinul radicalului și exponentul puterii expresiei de subradical.
Un exemplu.
Radical de ordin 5 din 2 la puterea 15.
Va fi egal cu radical de ordin 5 din 2 la 5 ori 3.
Simplificăm cu 5 și vom obține 2 la 3-a, adică 8.
Un alt exemplu.
Radical de ordin 6 din 4 la 5-a.
Încercăm să exprimăm ordinul radicalului și exponentul numărului de subradical cu ajutorul aceluiași număr pentru a putea face apoi simplificări.
6 este 2 ori 3, iar 4 este 2 la 2-a și totul la 5-a.
Va fi egal cu radical indice 2 ori 3 din 2 la 2 ori 5.
Aici folosim proprietățile puterilor.
Acum putem simplifica cu 2 și ne rămâne radical indice 3 din 2 la 5-a, care este egal cu radical indice 3 din 32.
Acestea au fost două exemple în care am simplificat radicalii, iar operația inversă se va numi amplificarea radicalilor.
Trecem mai departe la proprietatea 5-a și anume extragerea radicalului dintr-un alt radical.
Radical de ordin n din radical de ordin m din a va fi egal cu radical de ordin n ori m din a, oricare ar fi numărul pozitiv a.
Așadar, pentru a extrage un radical dintr-un alt radical, se extrage radicalul de ordin egal cu produsul ordinelor.
De exemplu, radical de ordin 3 din radical din 10.
Radicalul mai mic are ordinul 2, care nu se scrie de obicei, așadar vom avea radical de ordin 3 ori 2 din 10.
Radical cu radical de ordin 6 din 10.
Un alt exemplu, radical de ordin 5 din radical de ordin 3 din minus 7.
Va fi egal cu radical de ordin 5 ori 3 din minus 7, egal cu radical de ordin 15 din minus 7.
Dacă m și n sunt numere impare, observăm că proprietatea are loc pentru orice număr real a.
Și o ultimă proprietate, discutăm despre scoaterea și introducerea factorilor subradical.
Mai întâi să vedem cum putem să scoatem factorii de subradical.
Radical de ordin n din a la nk ori b.
Aplicăm proprietatea P1, produsul radicalilor, și vom avea radical de ordin n din a la nk ori radical de ordin n din b.
Egal în continuare cu radical de ordin n din a la k totul la n ori radical de ordin n din b.
Confort definiție radicalului, primul factor va fi egal cu a la k și avem radical de ordin n din b.
Un exemplu, radical indice 3 din 40.
Vom încerca să scriem numarul 40 ca un produs de 2 factori, dintre care 1 să fie la puterea a 3-a, pentru a putea apoi să-l scoatem de subradical.
40 este egal cu 8 ori 5.
L-am scris așa deoarece 8 este puterea a 3-a alui 2.
Și va fi egal în continuare cu radical de ordin 3 din 2 la 3-a ori 5.
Egal cu radical de ordin 3 din 2 la 3-a ori radical de ordin 3 din 5.
Și egal cu 2 radical de ordin 3 din 5.
Introducerea factorilor subradical se va face după formula a radical de ordin n din b
Egal cu radical de ordin n din a la n ori b, ori care ar fi a și b numere reale pozitive.
De exemplu, 2 radical de ordin 5 din 3.
Va fi egal cu radical de ordin 5 din 2 la 5-a ori 3.
Egal cu radical de ordin 5 din 2 la 5-a ori 3.
Și egal cu radical de ordin 5 din 96.
Toate aceste proprietăți le vom aplica în lecțiile următoare atunci când vom face operații cu radicali.
Comentarii (0)
Niciun comentariu încă.