Chimie
Toate clasele
Chimie Generală
Atomul
Atomul – noţiuni introductive. Particule subatomice – protoni, electroni, neutroni. Masă atomică. Izotopi. Mol de atomi.
Structura învelişului electronic
Învelişul electronic – straturi, substraturi şi orbitali. Configuraţia electronică. Reguli de ocupare cu electroni a straturilor şi substraturilor.
Tabelul periodic
Tabelul periodic – grupe şi perioade. Poziţia elementelor în tabel. Variaţia proprietăţilor periodice fizice şi chimice în tabelul periodic. Ion, cation, anion.
Legături chimice
Legătura ionică şi compuşii ionici. Legătura covalentă şi compuşii covalenţi. Legătura coordinativă şi combinaţiile complexe. Forţe intermoleculare – legături de hidrogen, forţe de dispersie London, forţe dipol-dipol. Proprietăţile apei.
Starea gazoasă
Starea gazoasă. Gaze ideale, gaze reale. Legea gazelor ideale. Legea generală a gazelor. Parametrii de stare ai gazelor.
Soluţii
Soluţii. Dizolvarea compuşilor ionici şi moleculari în apă. Concentraţia soluţiilor – concentraţia procentuală, concentraţia molară. Cristalohidraţi. Concentraţia procentuală – aplicaţii. Concentraţia molară – aplicaţii.
Echilibru chimic
Echilibre chimice. Legea acţiunii maselor. Factorii care influenţează echilibrele chimice. Aplicaţii.
Soluţii apoase de acizi şi baze
Acizi şi baze. Teoria protolitică. Tăria acizilor. Tăria bazelor. Amfoliţi acido-bazici. pH-ul soluţiilor apoase. pH neutru, pH acid, pH bazic.
Reacții cu transfer de protoni
Echilibre acido-bazice. Tăria acizilor. Tăria bazelor. Constanta de aciditate, ka. Constanta de bazicitate, kb. Exponentul de aciditate, pka. Exponentul de bazicitate, pkb. pH-ul soluțiilor apoase de acizi. pH-ul soluțiilor apoase de baze. Reacția de neutralizare. Titrări acido-bazice. Hidroliza sărurilor.
Chimie Organică
Chimia organică - introducere
Carbonul – elementul principal din compuşii organici. Clasificarea compuşilor organici. Legături covalente în compuşii organici. Formule moleculare, formule brute şi formule structurale.
Clase de hidrocarburi
Importanţă şi proprietăţi fizice şi chimice ale următoarelor clase de hidrocarburi: alcani, alchene, alchine, alcadiene, arene.
Compuşi organici cu grupe funcţionale simple (I)
Clasificarea compuşilor organici cu funcţiuni. Alcooli. Acizi carboxilici. Compuşi organici cu importanţă practică – alcooli, grăsimi, săpunuri şi detergenţi.
Compuşi organici cu importanţă biologică (I)
Zaharide / glucide. Produşi de condensare ai monozaharidelor – zaharoza, amidonul, celuloza. Proteine.
Compuşi organici cu grupe funcţionale simple (II)
Clasificarea compuşilor organici cu funcţiuni. Importanţa şi proprietăţile fizice şi chimice ale următoarelor clase de compuşi organici cu grupe funcţionale simple – alcooli, fenoli, acizi carboxilici, derivaţi halogenaţi, amine, compuşi carbonilici.
Reacţii chimice ale compuşilor organici
Clasificarea reacţiilor chimice ale compuşilor organici - reacţii de substituţie, de adiţie, de eliminare şi reacţii de transpoziţie. Reacţii de halogenare. Reacţii de polimerizare. Reacţii de alchilare. Reacţii de hidroliză. Reacţii de esterificare. Reacţii de condensare şi policondensare.
Izomerie optică
Clasificarea izomerilor. Izomeri optici – enantiomeri. Chiralitate. Configuraţia enantiomerilor. Sistemul R,S. Formule de perspectivă. Formule de proiecţie Fischer. Denumirea enantiomerilor. Activitate optică. Importanţa enantiomerilor.
Chimie Fizică
Noţiuni de termochimie
Reacţii endoterme şi reacţii exoterme. Entalpia. Legea lui Hess. Entalpia de formare standard. Căldura de combustie. Aplicaţii.
Noţiuni de cinetică chimică
Viteza de reacţie. Factorii care influenţează viteza de reacţie. Energia de activare. Teoria complexului activat. Legea vitezei de reacţie. Influenţa concentraţiei, a suprafeţei de contact, a temperaturii şi a catalizatorilor asupra vitezei de reacţie. Aplicaţii.
Electrochimie
Biochimie
Chimie Anorganică
Clasificarea Compușilor Anorganci
Compușii anorganici, naturali sau artificiali, după compoziția și proprietățile lor caracteristice, se clasifică în: oxizi, acizi, baze și săruri.
Hidrogenul
Hidrogenul este cel mai abundent element din Univers - reprezintă mai mult de 90% din totalitatea tuturor atomilor prezenți în Univers. Este numit după cuvintele grecești hydro care înseamnă "apă" și genes care înseamnă "formare". Hidrogenul este esențial pentru viață și este prezent în aproape toate moleculele din organismele vii.
Grupele principale ale sistemului periodic
Grupele principale sunt grupele mari de la marginile tabelului periodic, numerotate fie cu cifre arabe - 1, 2, 13, 14, 15, 16, 17 și 18 fie cu cifre romane - I A, II A, III A, IV A, V A, VI A, VII A, VIII A.
Grupele secundare ale sistemului periodic
Grupele secundare sunt cele 10 grupe mici din centrul tabelului periodic. Sunt numerotate fie cu cifre arabe de la 3 la 12, inclusiv, fie cu cifre romane - grupele secundare apar în tabelul periodic în ordinea următoare: III B, IV B, V B, VI B, VII B, VIII B (grupa VIII B cuprinde grupele Fierului, Cobaltului și Nichelului care au fost grupate împreună datorită unor proprietăți similare ale elementelor componente), I B, II B.